După cum a început să urle şi presa, ar trebui să stiţi deja că în România la timpul prezent este o mare criză de sânge. Adică ce înseamnă asta? Păi banca de sânge nu are suficient ca să ofere bolnavilor din spitale şi mai ales celor care au nevoie urgentă de operaţii. Despre criza de sânge puteţi citi mai multe aici şi aici.
Ca fapt divers, pot să vă spun că în fiecare vară spitalele se confruntă cu câte o criză de sânge. De ce? Pentru că e soare afară, oamenii pleacă în diverse locuri în concedii, sunt mai multe tentaţii, mai multe activităţi de făcut – practic şi mâna aia de donatori care merg în mod repetat la centre se disipă şi prin centrele de donare cam bate vântul.
Şi stiţi care e partea nasoală în toată povestea asta? Că bolnavii nu îşi programează când să se îmbolnăvească, că accidentele se întâmplă zilnic (da, inclusiv în drum spre mare sunt o grămadă), că medicii trebuie să opereze pentru a salva vieţi (operaţiile invazive presupun pierdere de sânge şi adesea e nevoie de transfuzii) şi că e nevoie de sânge pentru situaţiile de urgenţă – la scală mică, pot apărea complicaţii, pacientul sângerează excesiv, are nevoie de transfuzie urgentă, iar la scală largă… Ei bine, aţi văzut ce s-a întâmplat cu tragedia de la Colectiv. S-a făcut apel şi într-un final oamenii au venit să doneze. Dar dacă donarea de sânge ar fi un lucru făcut în mod constant de populaţie, aceste crize nu ar mai exista.
Acum câţiva ani a mai fost un scandal în presă cu asistente care vindeau sângele donat pacienţilor disperaţi, în mare necesitate de transfuzie. Aşa ceva nu s-ar întâmpla dacă fiecare om apt să doneze ar face-o cel puţin o dată pe an.
Poate v-am pus puţin pe gânduri.
Poate că începeţi să vă gândiţi ce aţi face altfel dacă cineva din familia voastră s-ar afla în situaţia asta. Poate că nu v-aţi dori să aşteptaţi la Centrul de transfuzii să vă rugaţi de străini să doneze pentru fiica, nepoata, mama voastră, fratele sau soţul vostru, nu? Şi asta se întâmplă în mod frecvent – sunt oameni care stau acolo cu ziua şi asta fac. Dacă ai o inimă în tine, în momentul când vine cineva şi îţi cere să donezi o parte din tine, la propriu, pentru a salva viaţa cuiva drag, inima aia păţeşte ceva, nu rămâne la fel, nu ai cum să rămâi de piatră, nu ai cum să vii doar o singură dată.
Care e procesul de donare?
Pentru a fi donator trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii. O să enumăr aici câteva din ele, iar pentru mai multe detalii puteţi accesa pagina Centrului de Transfuzii. Recomand să citiţi cu atenţie cât mai mult, pentru propria sănătate, dar şi a celorlalţi.
În mare, trebuie să ai peste 18, să ai o stare generală de sănătate bună, să nu fi suferit intervenţii chirurgicale sau stomatologice în ultimele 6 luni, să nu suferi sau să fi suferit de boli venerice, TBC, ulcer, cancer, diabet, să nu fii însărcinată sau să te afli la menstruaţie (femeile pot dona după cel puţin 3 zile de la terminarea menstruaţiei), să ai peste 50kg, să nu fi consumat alcool cu 48 de ore înainte de donare, să nu fi fumat în dimineaţa respectivă (aici mai depinde şi cât de mult fumezi în general, dar îţi va spune medicul mai exact dacă poţi dona sau nu) şi să nu ai probleme cu inima (inclusiv hipo şi hipertensiune).
Chiar dacă starea ta de sănătate este bună, este foarte important să mănânci şi să te hidratezi bine în dimineaţa respectivă. Nu confundaţi donarea de sânge cu luarea sângelui pentru analizele obişnuite. A dona sânge (450ml) este un efort pentru corp şi nu apar complicaţii DACĂ îţi iei măsurile necesare (te hrăneşti, te odihneşti, te hidratezi).
Pentru propria sănătate, odihneşte-te bine măcar cu o zi înaintea donării. Hidratează-te bine (2l de apă pe zi) cu 1-2 zile înaintea donării, dar şi în dimineaţa donării bea 1-2 căni cu apă. De ce? Pentru că altfel sângele va fi mai gros, va curge mai greu, va dura mai mult până să donezi cantitatea de 450ml, iar corpul va suferi o deshidratare puternică. Este important să bei lichide (inclusiv ceai şi suc natural) şi după donare pentru a suplini pierderea de lichid din corp. Din ce am înţeles de la cadrele medicale, cu o hidratare optimă, corpul îşi reface volumul de lichid în 24 de ore de la donare (calitatea sângelui se reface complet într-o lună, în cel mai bun caz).
În dimineaţa donării, mănâncă bine. Nu un fruct, nu un sandviş, nu o ciocolată. Sandvişuri cu ceva proteine, o salată, ceva fructe, o omletă sau ouă fierte, brânză – orice combinaţii care să îţi asigure un plus de nutrienţi şi energie suficiente pentru a face faţă pierderii de sânge. Regula aici este ca micul dejun să fie consistent, să nu fie gras şi nici foarte dulce (cu o glicemie foarte mare nu poţi dona; reversul – dacă nu ai mâncat suficient, nu creşte glicemia la nivel optim, din nou nu poţi dona).
Pe timp de vară cel mai bine e să mergi la prima ora (Centrul se deschide la ora 7:00) deoarece temperaturile ridicate de afară pot avea efecte asupra vitezei de curgere a sângelui şi în urma donării pot apărea vânătăi.
Ce trebuie să faci la centru?
În primul rând să ai buletinul la tine. Iei bon de ordine, primeşti pentru a completa o declaraţie tipizată (detalii despre starea de sănătate şi conduită – unde ai călătorit, câţi parteneri sexuali ai, când ai avut ultima menstruaţie, dacă ai avut diverse boli etc.). Informaţiile completate trebuie să fie reale. Completarea cu informaţii false cu bună ştiinţă a fişei se consideră infracţiune. După completare, vei fi chemat la ghişeu în funcţie de bonul de ordine, vei primi carnetul de donator (pe care nu ai voie să îl pierzi – îl pierzi, nu mai donezi, simplu) şi vei fi trimis la cabinetul medical pentru consult.
La cabinetul medical fiecare medic evaluează starea ta de sănătate în funcţie de cum consideră că este necesar. Este foarte posibil să ţi se ia temperatura şi tensiunea, să fii cântărit, să ţi se ceară informaţii suplimentare şi să efectuezi analize suplimentare (pe loc, chiar în cadrul Centrului).
Următorul pas este înţepătura în deget. Aici ţi se verifică glicemia, numărul de globule roşii şi albe din sânge, grupa de sânge şi RH-ul. Cu rezultatele acestea te întorci la cabinetul medical pentru e primi sau nu ok-ul pentru pasul următor.
Dacă eşti apt, următorul pas este donarea propriu zisă. Vei fi direcţionat către salonul de donare, te întinzi scaunul special, vei fi înţepat în mâna din care doreşti să donezi, aştepti să curgă sângele, aştepţi încă 10 minute înainte să te ridici şi după ce ţi s-a scos acul. Apoi mergi la casierie să îţi ridici beneficiile (adeverinţă pentru zi liberă de la muncă, adeverinţă pentru transport şi bonurile de masă). Şi gata! Ai scăpat.
După donare, nu e indicat să ai activităţi solicitante, să cari greutaţi cu mâna din care ai donat, să fumezi, să bei alcool. Eu cel mai adesea, imediat după donare, mă duc să mănânc (ceva carne de vită şi legume) – apare o foame teribilă, corpul se simte slăbit -, apoi mă îndrept spre casă şi mă culc 1-2 ore. După asta, sunt fresh, dat nu exagerez cu activităţile.
Îmi place să mă menajez şi să am grijă de mine ca să pot dona în continuare. Urmez cure de „înzdrăvenire” cu suc de sfeclă, carne de vită şi alimente de culoare verde intens (spanac, broccoli, rucola). Până în prezent nu am avut probleme – donez de câţiva ani deja. Doar la prima donare am resimţit puţin oboseala, apoi corpul s-a adaptat.
Tot procesul de donare durează în jur de 2 ore – devin nostalgică pentru că acum vreo 2-3 ani terminam cu totul şi în 30 de minute.
Pentru mai multe informaţii consultaţi şi:
Centrul de transfuzie sanguina Bucureşti
foto credit: pixabay.com
