În dimineţile aglomerate când mă grăbesc să ajung la serviciu am nevoie de o reţetă rapidă care să ne scape pe amândoi de foamea matinală. Pentru că un om poate mânca doar un număr limitat de ouă ochiuri într-o săptămână şi pentru că uneori mă mai gândesc la micul dejun pe care îl savuram cu aceeaşi poftă colosală în fiecare zi de şcoală când trăia bunica, am ales să fac nişte frigănele.

Poate că nu sunt cea mai sănătoasă alegere, dar merg foarte bine dacă sunt consumate ocazional.

Nimic nu poate fi mai simplu decât să amesteci bine de tot 2 ouă cu 200ml de lapte şi 1 praf de sare, în care mai apoi să înmoi 4-5 felii de pâine (eu am folosit pâine integrală pe care am feliat-o mai gros ca să nu se dezintegreze după ce am tăvălit-o prin lapte şi ou). Apoi am încins 3 linguri de ulei într-o tigaie non-aderentă şi am prăjit, la foc mediu, feliile de pâine cu lapte (în 2 tranşe).

Când eram copil mâncam cele mai dezastruoase combinaţii de genul: cu muuult caşcaval şi kaizer sau şuncă, uneori mai puneam un cub de unt să se topească peste frigănele şi alte dăţi mâncam pur şi simplu un munte de frigănele alături de o cană imensă de cacao cu lapte. Şi acum mă minunez cum am reuşit să mă menţin la 50kg până la 18 ani.

Citeşte şi...  Masala chai

Oh well, de data aceasta le-am savurat cu gem de kiwi şi mere (făcut tot de mine în casă, după ce m-am sfătuit puţin cu Mirela), dar merg foarte bine şi cu parmezan ras deasupra şi, categoric, cu o porţie de mâncare de mazăre.