Mai apar momente când tristeţea mă copleşeşte şi uit ce e important pentru mine. Atunci am nevoie de confort şi de o reasigurare că totul va fii bine. Şi atunci îmi aduc aminte că ştiu să gătesc. Şi pe deasupra bine. Şi că gătitul mi-a salvat o dată viaţa. Şi că de câte ori o să aşez puţină dragoste într-o prăjitură, o să mă salvez din nou.
Aşa că acum în timp ce scriu aceste rânduri îmi bâţâi picioarele cocoţate pe tocuri şi muşc cu poftă dintr-o brioşă din asta – fac kickboxing de 3 zile, deci merit 😉
Şi ca să nu fiu egoistă cu suratele mele care traversează vremuri grele, o să las şi reţeta.
Am bătut cu mixerul de 4 ouă şi 200g de zahăr, apoi am adăugat amestecând în continuare 150g de unt topit, 100g de făină, 50g de cacao, 50g fulgi de cocos, 3 linguri de rom negru, un praf de sare şi la final am adăugat 1 plic (10g) praf de copt. Am transferat totul într-o tavă de brioşe în care am aşezat hârtiile speciale (la dm au unele foarte drăguţe şi colorate – i love them) şi le-am dat la cuptorul preîncălzit. Când compoziţia a început să se lege, am aşezat pe fiecare brioşă câte o iniimioară decupată din marţipan, apoi am lăsat brioşele la cuptor până când au trecut testul scobitorii.
Iar grătarul ăla nu e doar bun de tras în poză, ci e chiar folositor la răcirea prăjiturilor şi a altor produse de patiserie.
Recomand cu încredere sufletelor abătute cuz when in pain all we can do is keep breathing… and sometimes keep baking.
