Luna aprilie a fost o perioadă de tranziţie pentru mine. Mi-am schimbat nu numai jobul, ci şi întreaga stare de spirit.
De mult timp mi-am promis ca o să îmi rămân fidelă mie mai presus de orice normă vrea să îmi impună societatea – de aici mi se trag multe decizii ciudate sau şocante pentru unii, pe care le-am luat de-a lungul timpului. Pentru că the heart wants what it wants, am lăsat în urmă jobul de la Good Food, care mi-a ocupat o frumoasă perioadă din viaţă. Deşi mi-a îndeplinit dorinţa de a lucra cu oamenii care îmi ofereau lună de lună revista preferată, am învăţat o grămadă de lucruri noi, am ajuns food editor şi am legat prietenii în care mă încred că vor dura în timp, am avut nevoie de ceva mai mult.
Următorul pas pentru mine a fost să mă întorc în bucătărie, iar Marius Tudosiei m-a primit cu braţele deschise în bucătăria lui din Pipera (Basilicum Food) unde mă aşteaptă noi provocări. Aşa cum i-am povestit Oanei după întâlnirea cu Marius, încă „îmi vine să sar în sus de bucătărie”!
Iar experienţa cu schimbarea jobului este doar o mică parte din ceea ce se întâmplă cu mine acum. Mă pregătesc din nou să dau la facultate, timp în care am învăţat să îmi ofer pauze să admir cerul şi să îmi savurez pe deplin ceaiul sau cafeaua mea cu marţipan. Probabil că sună uşor hilar, dar de ceva timp uitasem cum e să mă relaxez şi să mă bucur de micile plăceri ale vieţii. Dădeam vina pe lipsa timpului. Acum în schimb simt că am timp pentru tot ce îmi doresc. Am parte de zile pline fără să resimt oboseala, iar plăcerea este maximă deoarece am renunţat la compromisuri şi fac doar ce îmi dictează pipoţica.
Încet, încet simt cum se reaprinde flacăra aia de care vorbea Steinbeck în „Iarna vrajbei noastre” – cât de mult mi-a plăcut cartea aia! Aveam nevoie de aşa ceva.
Dragilor, urmaţi-vă instinctul şi poftele inimii. Viaţa e scurtă şi merită savurată pe îndelete. E greu să spargi tiparul la început, dar când vei culege roadele vei vedea că a meritat.
P.S.: Promit să respect ce e scris pe cană!
